Dicționar termeni imobiliari 

ABITAȚIE
Persoană care beneficiază de un drept de abitatie poate locui în respectivul imobil pe toată perioada cât dreptul de abitatie este constituit în favoarea să. Este reglementat de Codul civil, art. 572

ACT
Document elaborat de o autoritate de stat, prin care se atestă un fapt, o obligăție, identitatea cuiva. Există mai multe categorii de acte:

• Actul juridic este o manifestare de voință a uneia sau mai multe persoane, cu scopul de a crea, de a modifica, sau de a stinge între dânșii drepturi și obligații.
• Actul administrativ este actul care emană de la organele administrative și care poate fi: normativ, când prin el se statornicesc norme juridice cu caracter general; individual, când are drept scop nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete.
• Actul de administrare este actul prin care un bun este făcut producător de venituri fără a fi înstrăinat.
• Act de dispoziție: act prin care se transmite sau se constituie un drept real privitor la un bun ori se renunta la un drept (de exemplu: proprietate, gaj, uzufruct etc.).
• Act procesual este actul de dispoziție al organului judiciar.
• Act procedural este actul prin care se aduce la îndeplinire actul procesual.

ACT JURIDIC
Mijloc de proba din categoria înscrisurilor prevăzute în art. 1171 și urm. Codul civil Potrivit legii, actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnitatile cerute de lege de un funcționar public, care are dreptul de a funcționa în locul unde s-a făcut. Cu privire la autentificare a se vedea Legea nr. 36/1995, notarul public fiind competent să autentifice un act.
Copiile, care reproduc în scris un act, pot constitui mijloc de proba în condițiile prevăzute de art. 1188 Codul civil.

ACT JURIDIC CIVIL
Manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a crea, a modifică ori a stinge un raport juridic civil. Actele juridice sunt de mai multe feluri: acte juridice uni, bi sau multilaterale (după numărul părților); acte cu titlul oneros sau gratuit (după scopul urmărit), cele cu titlul oneros se împart în comutative și aleatorii, iar cele cu titlu gratuit în liberalități și acte dezinteresate; acte constitutive, translative și declarative (după efectele produse) etc. Pentru că actele juridice civile să fie valabil încheiate ele trebuie să îndeplinească anumite condiții de fond, iar când actul este solemn, trebuiesc îndeplinite și condiții de formă, vezi art. 948-968 Codul civil.

ACT SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ
Mijloc de proba din categoria înscrisurilor, prevăzut în art. 1176 și urm. Codul civil, cuprinde pe lângă conținut și iscălitura părților, acestea fiind elementele necesare pentru valabilitatea lui. Actul poate fi scris de mâna, la mașînă, imprimat, cu excepția testamentului olograf care trebuie să fie scris în întregime de mâna testatorului. Actele sub semnătură privată spre deosebire de cele autentice, nu au putere executorie, pentru această fiind necesar obținerea unei hotărâri judecătoreșți.

ARVUNĂ
Este o convenție accesorie vânzării având că obiect o suma de bani pe care una din părți o da celeilalte părți cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, că o garanție că se va perfectă contractul.

AVANS
Suma de bani, parte din prețul unei mărfi comercializate, plătită cu anticipație de beneficiar, suma care - în funcție de prevederile contractului - poate fi pierdută de partea care nu și-a îndeplinit obligățiile contractuale.

BIROU DE CARTE FUNCIARĂ
compartiment auxiliar al judecătoriei, care are că obiect de activitate înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile.

BUNURI COMUNE
Este un regim stabilit de lege sau prin învoială părților cu privire la bunurile lor. În conformitate cu Codul familiei, art. 30 și urm. bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de a dată dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Pot deveni bunuri comune toate bunurile fără a distinge dacă sunt mobile sau imobile, corporale sau incorporale, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

CADASTRU
Sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar. (art.1, L. 7/1996)

CARTE FUNCIARĂ
Sistem de publiciate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a imobilelor; poate fi colectivă (pentru întreagă construcție) sau individuală (pentru fiecare etaj / apartament sau parcelă de teren având proprietari diferiți).

CERTIFICAT DE MOȘTENITOR
Este un titlu în temeiul căruia persoană pentru care s-a emis face dovadă calității sale de moștenitor. Este reglementat de Legea nr. 36/1995. El se eliberează pe baza încheierii finale, dată în cadrul procedurii succesorale notariale, de către notarul în rază căruia defunctul a avut ultimul domiciliu. Certificatul cuprinde referiri la masă succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

CONCESIUNE
O convenție între stat și concesionar prin care ultimul capătă dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, întreprinderi etc. aparțînând statului (proprietății publice). Potrivit art. 135, alin. 5 din Constituția României bunurile proprietate publică ce aparțîn statului (bogățiile subsolului, căile de comunicație, marea teritorială etc.) pot fi concesionate, închiriate sau date în administrare regiilor autonome, în condițiile legii. Concesiunea poate fi acordată în forme diferite.
Concesionarea se face în baza unui contract prin care o persoană, numită concedent, transmite pentru o perioada determinată, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numită concesionar, care acționează pe riscul și pe răspunderea să, dreptul și obligăția de exploatare a unui bun, a unei activități sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevențe.

CONTRACT
Act juridic civil constând în acordul de voință între două sau mai multe persoane, încheiat în scopul de a crea, modifică sau stinge între ele drepturi și obligății.
Codul civil, în cap. I, ÎI, t. III, cartea III, art. 948, precizează condițiile esențiale pentru validitatea contractelor: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauza licita.

CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE
Este un contract prin care una din părți (vânzătorul) transferă proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte părți (cumpărătorul) care se obligă în schimb să plătească vânzătorului prețul bunului vândut.
Contractul de vânzare-cumpărare este reglementat în cartea III, t. V, cap. I, art. 1294 și urm. Codul civil. Legea precizează obligățiile vânzătorului și ale cumpărătorului.

CONTRACTUL DE SCHIMB
Este un contract prin care părțile își dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru pentru alt lucru (art. 1405, Codul civil).

CONTRACTUL DE LOCAȚIUNE
(latină LOCATIO ''locațiunea") - Un contract în baza căruia o persoană numită locator se obligă să asigure altei persoane numită locatar (chiriaș) folosință integrală sau parțială a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinată, în schimbul unui preț corespunzător.
Contractul de locațiune (închiriere) este reglementat în cartea III, t. VII, cap. I, art. 1410 și urm. Codul civil. Legea prevede drepturile și obligățiile părților contractante (ex. reparațiile urgențe ce nu pot fi amânate cad în sarcina locatarului, iar în condițiile legii, cheltuielile efectuate vor fi scăzute din prețul locațiunii).

CONTRACT DE RENTĂ VIAGERĂ - contract prin efectul căruia o persoană numită credirentier, înstrăinează un bun sau plătește o suma de bani (numită capital) către o altă persoană numită debirentier, care se obligă, în schimb, să efectueze în favoarea celei dintâi o prestație periodică în bani, numită rentă viageră, până la decesul acesteia.

CONTRACTUL DE MANDAT
(latină MANDATUM "mandatul") - Contract prin care o persoană, numită mandatar, se obligă să încheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, pe care îl reprezintă în baza împuternicirii date. De regulă are formă unui înscris numit procura sau împuternicire (chiar delegație).
Mandatul este reglementat în cartea III, t. IX, cap. I, art. 1.532 și urm. Codul civil; legea precizând care sunt îndatoririle mandatarului și obligățiile mandantului.

CONTRACTUL DE ÎNTREȚINERE
Este un contract translativ de proprietate, prin care o persoană transmite unul sau mai multe bunuri determinate, ori o suma de bani (sau amandoua împreună) unei alte persoane numită intretinator, care se obligă să presteze întreținere, fie intretinutului, fie unei alte persoane, până la dată decesului acestuia sau pe o perioada de timp determinată. Este un contract consensual, bilateral, sinalagmatic, intuitu personae și de regulă gratuit că și donația. Este asimilat, uneori, contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere.

CONTRACTUL DE DONAȚIE
Este un contract prin care o persoană numită donator transferă irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui sau mai multor bunuri determinate, unei alte persoane, numită donator, care le acceptă.
Contractul de donație este prevăzut în cartea III, t. ÎI, cap. I, art. 801 și urm. Codul civil, unde se precizează că donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da ireversibil un lucru donatarului, care-l primește

CONTRACTUL DE COMODAT
(împrumutul de folosință) - Un contract încheiat între comodant și comodator în baza căruia primul remite spre folosință temporară celui din urmă un lucru cu obligăția acestuia de a-l restitui imprumutatorului, care rămâne proprietarul lui, în natură să specifică. Este reglementat în cartea III, t. X, cap. I, art. 1560 și urm. Codul civil. Comodatul este un contract cu titlu gratuit, unilateral și de regulă generează obligății numai pentru comodator.

CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ
Este un contract care se încheie între antreprenor (meseriaș, întreprinzător), care se obligă să execute pe riscul sau o anumită lucrare pentru cealaltă parte numită client, în schimbul unui preț. Este frecvent întâlnită în practică antrepriză de construcții.
Potrivit clauzelor contractuale, asigurarea materialelor necesare executării revine antreprenorului sau cade exclusiv în sarcina clientului.
Antrepriză este reglementată de art. 1413, alin. 5, Codul civil și constă în ''luarea săvârșirii unei lucrări drept un preț determinat, când materialul se da de acela pentru care se execută o lucrare"

CONTRACTUL DE COMISION
Este contractul prin care o persoană (comisionar) se obligă să săvârșească pe numele sau, dar pe cheltuiala altei persoane (comitent) un act juridic, (ex. depunerea în consignație a unui bun în vederea vânzării) în schimbul unei remunerații (comision).
Codul Comercial în cartea I, t. XII, cap. ÎI, art. 405 și urm. reglementează contractul de comision (drepturile și obligățiile ce revin părților contractante - comisionar și comitent).

CONSTRUCȚIE - o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construitã cu o utilizare distinctã pentru proprietar, care aparține unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Această poate fi o clãdire întreagã sau pãrti dintr-o clãdire, cu una sau mai multe întrãri. Fiecare intrare are o adresã. Adresa este identicã cu cea a întrãrii.

CORP DE PROPRIETATE - una sau mai multe parcele alipite, aparþînând aceluiași proprietar.

DELIMITARE CADASTRALĂ a unitãții administrativ-teritoriale - lucrare distinctã la introducerea cadastrului la nivelul unitãții administrativ-teritoriale , constând în: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului unitãții administrativ- teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului și marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor și documentației tehnice de delimitare.

DREPT DE ABITATIE - drept de uz având că obiect o casă de locuit. În principiu, nu poate fi cedat și nici închiriat; prin excepție titularul sau poate închiria altcuiva partea din casă pe care nu o locuiește.

DREPT DE CREANȚă - exprimă facultatea creditorului dintrun raport juridic obligational de a pretinde debitorului îndeplinirea obligației corelative de a da, de a face sau a nu face ceva.  

DREPT DE IPOTECĂ - drept real accesoriu având că obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane fără deposedare, care conferă creditorului ipotecar dreptul de a urmări imobilul respectiv în stăpânirea oricui sar află și de a fi plătit cu prioritate față de ceilalți creditori din prețul acelui bun.

DREPT DE PREEMȚIUNE - facultate de care se bucură o persoană de a fi preferată oricărei alte persoane la cumpărarea unui anumit bun.

DREPT DE PROPRIETATE - drept subiectiv, ce da expresie juridică aproprierii unui lucru intro anumită formă socială și care permite individului, entităților juridice colective sau statului, ori organelor sale (centrale sau locale) să posede sau să folosească și să dispună de lucrul respectiv, fie direct și nemijlocit prin putere proprie și în interes propriu, fie indirect și nemijlocit, că efect al punerii în valoare de către titularii lor a drepturilor reale principale constituite asupra lui, în cadrul și cu respectarea legislației existente.

DREPT DE SERVITUTE - drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu și indivizibil care dezmembrează proprietatea, conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.

DREPT DE SUPERFICIE - drept real care constă în dreptul de proprietate cel are o persoană numită superficiar asupra construcțiilor, plantațiilor și altor lucrări aflate pe terenul aparțînând altei persoane, teren în privința căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.

DREPT DE UZUFRUCT - drept real care conferă titularului sau posesia și folosință asupra lucrurilor ce aparțîn altcuiva, percum și posibilitatea exercitării acestor atribute în aceleași condiții că și proprietarul având însă îndatorirea de a conservă substanță lucrurilor respective.

DREPT REAL - dreptul absolut, adicã opozabil tuturor, pe care titularul îl exercitã direct asupra bunului, fãrã a fi necesarã intervenția altor persoane.

DREPT DE PROPRIETATE PRIVATĂ - drept aparțînând numai persoanelor fizice care își pot exercită, asupra imobilelor din proprietatea privatã, toate prerogativele dreptului de proprietate, adicã posesia, folosință și dispoziția din putere proprie și în interesul satisfacerii nevoilor personale.

DREPTURI REALE IMOBILIARE - drepturi care au o existentã de sine stãtãtoare în raport cu alte drepturi reale sau de creantã.

DREPTURI REALE IMOBILIARE ACCESORII -drepturi reale imobiliare care servesc că o garanție realã a unor drepturi de creantã și au o existentã juridicã subordonatã drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte: ipotecă, amanetul și unele privilegii imobiliare.

DEȚINĂTORI DE TERENURI - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori dețînãtori precari.

ENTITĂȚi DE BAZA ale sistemului de evidentã a cadastrului general - parcelă, construcția și proprietarul.

EVICȚIUNE
Viciu ascuns, înșelătorie în termeni civili (art. 1337 C. Civ.)

EXTRAVILAN
partea din unitatea administrativ-teritorială cuprinsă în afară intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii.

 FOND FUNCIAR - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație, de titlurile pe baza cãrora sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui județ, al României, etc.).

GAJ - contract accesoriu, real, unilateral și indivizibil în temeiul căruia debitorul sau o terță persoană remite creditorului sau unui terț, un bun mobil, corporal sau incorporal, în vederea garantării executării unei obligății.

IMOBIL
parcelă de teren cu sau fără construcții

INTRAVILANUL unitãții administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritorialã, legal delimitatã, destinatã construirii și habitatiei.

INTRAVILANUL LOCALITĂȚIi
Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu și fără construcții, ce constituie o localitate
Intravilanul se poate dezvoltă prin extinderea în extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul general urbanistic (PUG) al localității.

IPOTECĂ
Garanție reală și accesorie care nu deposedează pe debitorul proprietar de bunul ipotecat. Ea da posibilitatea creditorului să urmărească bunul pentru a primi creanță să cu preferință. Este reglementată în cartea III, t. XVIII, cap. ÎI, art. 1746 și urm. Codul civil.

MOȘTENITOR
Persoană care moștenește sau urmează să moștenească averea defunctului, având drept la succesiune.
Codul civil nu-l definește pe moștenitor, însă în art. 650 arată categoriile de moștenitori și anume: - moștenitori legali (vin la moștenire în temeiul legii);
- moștenitori testamentari (dobândesc moștenirea pe baza unui testament);
- moștenitori contractuali (moștenesc în temeiul unui contract).

NUMEROTARE CADASTRALĂ - operațiunea prin care se atribuie, dupã anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de proprietate și parcelelor din cadrul unei unitãți administrativ-teritoriale.

NUMEROTARE TOPOGRAFICĂ (în cadastru) - operația prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

PARCELĂ - suprafață de teren situatã într-o unitate administrativ-teritorialã pe un amplasament bine stabilit , având o singurã categorie de folosintã și aparțînând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic, o parcelã poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscalã este o porțiune a parcelei având aceeași clasificare calitativã.

POSESOR
persoană fizică sau juridică care deține numai posesiunea și folosință din atributele dreptului de proprietate.

PROPRIETAR
persoană fizică sau juridică titulară în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.

PUBLICITATE IMOBILIARĂ
sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreună cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară

PUBLICITATE IMOBILIARĂ - sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreunã cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliarã se realizeazã prin cartea funciarã.

PARTIDA CADASTRALĂ - suma corpurilor de proprietate care aparțîn aceluiași proprietar în cuprinsul unei unitãți administrativ-teritoriale (comunã, oraș sau municipiu).

PLAN TOPOGRAFIC - reprezentare convenționalã, în plan, analogicã sau digitalã, a unei suprafețe de teren, într-o proiecție cartograficã și într-un sistem de referintã. În România planul topografic se întocmeste în Sistemul de proiecție Stereografic 1970 și în Sistemul de referintã Marea Neagrã 1975.

PLAN CADASTRAL DE BAZA - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, poziția și numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate și parcelelor, categoriile de folosintã a terenurilor și construcțiile permanente.

PLAN CADASTRAL DE ANSAMBLU - produs derivat obținut prin generalizarea conþinutului planului cadastral de bazã. Se întocmeste, de regulã, pentru o unitate administrativ-teritoriale și conține reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor și denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.

PROPRIETAR - persoanã fizicã sau juridicã titularã în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.

POSESOR - persoanã fizicã sau juridicã care deține numai posesiunea și folosință din dezmembrãmintele dreptului de proprietate.

POPRIRE - modalitate a executării silite constând în indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile datorate debitorului de către un terț sau pe care acesta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

PROMISIUNE DE CONTRACT - convenția prin care una din părți sau ambele părți se obligă să încheie în viitor un anumit contract al cărui conținut esențial este determinat în prezent.

PUBLICITATE IMOBILIARĂ   = sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin cartea funciară.

PUNCTUL GEODEZIC (PG) - elementul din rețeaua geodezicã materializat în teren, poziționat prin coordonate în sistemele de referintã oficiale, inventariat dupã numãr/denumire și cu fîșã de descriere.

REGISTRU CADASTRAL - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeazã datele cadastrale pentru evidențierea distinctã în cadrul unitãțîi administrativ-teritoriale a situației corpurilor de proprietate și proprietarilor, precum și a situațiilor centralizatoare pe destinații ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan - extravilan, etc.

REȚEA GEODEZICA (RG) - totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referintã, cuprinzând rețeaua de triangulație- trilateratie (RTT), pentru poziționarea în plan și rețeaua de nivelment și gravimetrie (RNG) pentru poziționarea altimetricã.
Rețeaua de triangulație- trilateratie (RTT) este formatã din puncte situate pe o anumitã suprafatã , încadrate în rețele geometrice compacte în care s-au efectuat determinãri astronomice și /sau direcțîi azimutale, distanțe zenitale și lungimi de lături, pe baza cãrora s-au calculat coordonatele punctelor în sistem unitar de referintã.

REZILIERE - termen ce desemnează în mod generic desfacerea contractului sinalagmatic cu executare succesivă, producând efecte numai pentru viitor, iar nu și pentru trecut și care este motivată prin faptul neesecutarii necorespunzătoare a contractului de către una din părți din cauze imputabile acesteia.

REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI desemnează desființarea cu efect retroactiv a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, la cererea unei părți că urmare a neexecutarii culpabile a prestației asumată de către cealaltă parte.

SECTOR CADASTRAL - diviziune tehnicã cadastralã a unitãțîi administrativ-teritoriale, delimitatã de detalii liniare (cãi de comunicație, ape, diguri, etc.), care nu suferã modificãri curente și care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

SISTEMUL INFORMAȚIONAL AL CADASTRULUI - organizarea de baze de date grafice ssi alfanumerice de evidentă tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile de proprietate și la proprietarii acestora.

SCHIȚA CORPULUI DE PROPRIETATE - documentul grafic ce se întocmește odată cu completarea fișei corpului de proprietate, la o scară convenabilă, pe care se înscriu datele de localizare și de a identifica un corpului de proprietate, categorii de folosință a parcelelor, construcțîi, și vecinătățile acestora. .

SUBROGAȚIE - procedeu juridic presupunând substituirea creditorului dintr-un raport juridic obligational de către o altă persoană care plătind (creditorului inițial) datoria debitorului dobândește calitatea de creditor al acelui debitor împreună cu toate drepturile pe care le avea împotriva lui creditor plătit.

TESTAMENTUL
Act juridic prin care o persoană (testatorul) dispune de întregul sau patrimoniu sau parte din el, după încetarea să din viață. Este unul din modurile de înstrăina cu titlul gratuit proprietatea și este reglementat în cartea III, t. ÎI, cap. eu, art. 800 și urm. Codul civil.
Legea prevede că, testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune pe timpul încetării sale din viață, de tot sau parte din aveal sau.

UZUFRUCT
Drept real în temeiul căruia o persoană, numită uzufructuar, poate folosi un lucru care aparține altei persoane numite nudul proprietar și să beneficieze și de foloasele bunului respectiv, să-i culeagă roadele având însă obligația de a conservă substanță proprietății și la încetarea acestui drept. să restituie bunul proprietarului. Dreptul de uzufruct se dobândește prin uzucapiune.
Uzufructul este reglementat în cartea ÎI, or. III, cap. eu, art. 517 și urm. Codul civil.

VICII ASCUNSE - desemnează în mod generic defectele sau deficiențele calitative ale bunului vândut, închiriat, sau ale lucrărilor executate, care, existând în momentul predării bunului nu au fost cunoscute de către dobanditor și nici nu a putut fi descoperit de prin mijloacele de verificare sau. recepție și care fac că bunul să nu poată fi întrebuințat conform destinației sale ori îi micșorează posibilitățile de întrebuințare în așa măsură încât se poate presupune că dobânditorul nar fi contractat sau nar fi consimțit să plătească prețul contractual stabilit dacă lar fi cunoscut.